Partajul judiciar reprezintă o procedură prin care bunurile comune se împart între coproprietari în fața instanței de judecată. Aceasta procedura este prevazuta de Codul de Procedura Civila ca fiind o procedura speciala. Partajul judiciar poate fi introdus de oricare dintre parti , fiind un drept imprescriptibil. Acesta se poate solicita indiferent de felul in care titularii dreptului de proprietate dispun de bunul lor, in devălmășie sau pe cote-parți. Este important de stiut, ca regula de baza a impartirii bunurilor este aceea de ”atribuire in natura”, proportional cu cota fiecăruia. Exista destule situatii in care bunul nu este divizibil si nu se poate partaja in natura. In acest caz exista mai multe variante de impartire. Prima varianta ar fi aceea ca bunul sa fie atribuit integral unuia dintre copropietari in schimbul unei sulte (sume de bani). A doua varianta este aceea de vanzare a bunului amiabil sau prin licitație publică si impartirea sumei de bani intre coproprietari. procedura Partajului judiciar Pentru a beneficia de aceasta procedura este necesara indeplinirea urmatoarelor conditii: 1.Detinerea tuturor inscrisurilor cu privire la bunurile curmeaza a fi partajate2.Detinerea titlului de proprietate cu privire la fiecare bun ce urmeaza a fi parataj.3.Mentionarea valorii impozabile (dupa caz) a fiecarui bun stapanit in coproprietate4. Mentionarea locului unde se afla fiecare bun in parte si persoana care il detine sau il administreaza Defăsurarea procedurii in fata instantei de judecata La primul termen de judecata, instanta va asculta partile cu privire la fiecare bun ce este inclus in masa partajabila. In cazul in care exista o intelegere amiabila de impartire pentru anumite bunuri, instanta va lua act de aceasta. Pentru celelalte bunuri instanta constata ce bunuri vor urma a fi partajate, calitatea de coproprietar si cotele-părți.In numeroase cazuri este nevoie de operatii de masurare si de evaluare a bunurilor pentru formarea loturilor. De asemenea se poate administra si o expertiza pentru o acuratete mai mare in stabilirea valorii si a loturilor partajabile.La partajare se va tine cont de imbunatatirile aduse de anumiti coproprietari, de cota fiecaruia, de ocupația acestora și de natura bunului. efectele juridice ale partajului Hotararea definitva de partaj judiciar constituie titlu executoriu. Aceasta poate fi pusa in executare chiar daca nu s-a cerut predarea efectiva a bunului. Ca un prim efect, amintim efectul constitutiv si nasterea dreptului de proprietate de la data ramanerii definitive a hotărârii.Al doilea efect ar fi împărțirea efectivă a bunurilor si faptul ca actele efectuate de unul dintre proprietari asupra bunului rămân valabile.Important de menționat, este faptul că, persoanele ce au solicitat partajarea bunurilor au obligația de a garanta contra viciilor ascunse și a evicțiunii. Ce inseamna acest lucru? Insemna ca fiecare coproprietar raspunde pentru reaua credinta de care a dat dovada la partajul bunurilor. Mai exact, ne referim la neaducerea la cunostinta celuilalt a unor defecte ascunse ce fac ca bunul sa nu mai poata fi folosit si pe care acesta le cunoștea.
Blog
Ordonanta de plata este o procedura reglementata in Titlul al IX din Codul de procedura civila. Este o procedura speciala in care creditorul urmărește emiterea unei ordonanțe de plata, in vederea executării. Domeniul de aplicare ce reglementează ordonanta de plata este unul limitat. In principiu, se poate emite in cadrul contractelor civile. Însă, spre exemplu, nu se poate dispune o ordonanta de plata in asigurările sociale. De altfel, nu pot face obiectul ordonanței nici creanțele înscrise la masa credală. Sunt incluse in domeniul de aplicare al ordonanței si creanțele încheiate intre un profesionist si o autoritate contractata. Autoritatea contractanta fiind definita de dispozițiile art. 1014 C.proc.civ. Probabil cel mai important aspect procedural il reprezinta comunicarea somatiei, prevazuta de art. 1015 C.proc.civ. ordonanta de plata si somatia necesară Ordonanta de plata presupune, in mod, necesar comunicarea unei somatii. Aceasta din urma trebuie sa îndeplinească anumite condiții prevăzute expres de Codul de procedura civila. Astfel, „debitorului i ase comunica, prin executorul judecătoresc sau prin scrisoare recomandata, cu conținut declarat si confirmare de primire, o somație prin care i se pune in vedere sa plătească suma datorată in termen de 15 zile de la primirea acesteia”. Extrem de importanta este prevederea privind conținutul declarat si confirmarea de primire. „..(…) pretinsa creditoare nu și-a îndeplinit obligația de a comunica somaţia prin scrisoare recomandată, cu conţinut declarat şi confirmare de primire, situaţie în care cererea este indamisibilă”. – Hotarare nr. 446/2022 a Judecatoriei Targu Jiu.Așadar, nu este suficienta doar comunicarea somației, ci este necesara ca aceasta sa aibă un conținut declarat. Exigibilitatea, lichiditatea si existenta caracterului cert al creantei Potrivit dispozițiilor art. 1270 C.civ., contractul valabil încheiat are putere de lege între părțile contractante, iar potrivit art. 1531 C.civ., creditorul are dreptul la repararea integrală a prejudiciului pe care l-a suferit prin faptul neexecutării. Conform art. 662 alin. 2 C. proc. civ., creanța este certa atunci când existenta ei neîndoielnica rezultă din însuși titlul executoriu. Situația existentei unor facturi, însă lipsa contractului dintre părți. (…) instanța constată că reclamanta nu a făcut dovada existenței unui contract încheiat cu pârâta, în condițiile în care potrivit prevederilor art. 249 C.pr.civ sarcina probei îi aparține.” … (…) „Întrucât reclamanta nu a făcut dovada existentei contractului de furnizare încheiat cu pârâta, instanța reține că la baza raporturilor juridice dintre părți stau numai facturile fiscale, menționate anterior, care sunt emise de reclamanta din prezenta cauză și nu sunt însușite de pârâta prin semnătură.” – Hotarâre nr. 977/2022 Aspecte procedurale in materia ordonantei de plata Ordonanta de plata este de competenta instanței care ar fi competenta sa judece cererea in fond. Soluționarea ordonanței se realizează cu citarea părților, iar citația se va înmâna cu cel puțin 10 zile înainte de termenul de judecata. Paratul, are obligația de a depune întâmpinare cu cel puțin 3 zile înainte de termenul de judecata. Întâmpinarea depusa nu se comunica reclamantului. Acesta din urma va lua la cunoștință de întâmpinare consultând dosarul cauzei. Daca debitorul nu depune întâmpinare poate echivala cu o recunoaștere a pretențiilor. Ordonanta de plata se soluționează printr-o hotărâre care este executorie, chiar daca se ataca cu cerere in anulare.